luniseara


Castelul Panzei de Paianjen – Kumonosu Jo –
Ianuarie 27, 2011, 13:36
Filed under: Cinematografie, Kurosawa | Etichete: , , , , , , ,

Cinefililor din intreaga lume, numele de Akira Kurosawa le este cu siguranta familiar si productia din 1957 “Throne of Blood” – in originar “Kumonosu Jo” (castelul panzei de paianjen) – adaptata de regizorul japonez dupa “Macbeth” de William Shakespeare, a confirmat inca o data pozitia de frunte pe care studiourile Toho aveau sa o ocupe pe harta mondiala a cinematografiei incepand cu premiera filmului “Shichinin No Samurai” (“Cei sapte samurai”) in Statele Unite ale Americii.
Pentru a intelege mai bine diferentele fata de o versiune mai “europeana”, cum ar fi ecranizarea lui Roman Polanski “The Tragedy of Macbeth” (1971), trebuie mentionat in primul rand faptul ca fata de varianta lui Polanski, filmul japonez nu se bazeaza pe textul tragediei ci pe adaptarea actiunii folosind in mod sincretic surse istorice, estetice si culturale diferite.

Cu toate astea, Akira Kurosawa a realizat mai mult decat simpla transpunere cinematografica a celebrei piese de teatru shakespeariene si pozitionarea istorica a acesteia in decorul Japoniei feudale din secolul al XV-lea.
Ceea ce ne ramane este tot o poveste despre ambitii mistuitoare, sete de putere si regretabila alterare sufleteasca la care aceastea inevitabil duc.

Subtilitatea lui Kurosawa ne transpare prin metaforele vizuale si acustice pe care le preia din piesa (pasarile si tipetele lor, calul salbatic scapat de sub control, contrastul dintre lumina si intuneric), iar pentru a crea o atmosfera claustrofobica, foloseste numai cateva componente: ceata, fumul, vantul, ploaia, sclipirea armurilor, luciul lemnului lustruit, cerul innorat si pielea alba, translucida, inumana.
Din traditia japoneza, vor recunoaste influenta teatrului Noh asupra filmului atat in muzica folosita cat si din inlocuirea replicilor shakespeariene complexe cu gesturi tacute, marunte sau chiar absenta oricarei miscari in timpul rostirii. 

Lady Asaji (Lady Macbeth), interpretata de celebra Isuzu Yamada, sta mai mult nemiscata si vorbeste fara a clipi, inghetandu-ne cu privirea ei sticloasa. Viziunea lui Kurosawa reuseste sa inspire groaza folosind un minim de efecte speciale, insa pentru a nu-l interpreta gresit, iata cateva clarificari:

– absenta mobilei din incaperile castelului nu indica situatia financiara precara a capitanului Washizu (Toshiro Mifune in rolul lui Macbeth), ci este inca un element caracteristic teatrului Noh; ar fi o greseala sa credem ca regizorul japonez ar fi vrut sa sugereze ca lui Washizu ii lipsea bunastarea materiala, motiv pentru care ambitia sa ar fi castigat teren in fata loialitatii fata de Tsuzuki (echivalentul in film al lui Duncan)

– Rasplatirea lui Washizu si Miki de catre Tsuzuki este facuta fara vreun anunt prealabil (fata de “Macbeth”); cei doi samurai trebuie sa isi stapaneasca orice limbaj involuntar al corpului in confruntarea cu aceasta surpriza, dar nu din cauza ca le-ar fi teama de implinirea profetiei vrajitoarei, ci pentru ca asta era conduita morala a samurailor. Washizu primeste simbolul chilopodului (centipedul fiind un pradator nocturn ce se ascunde sub pamant) iar Miki (Banquo) pe cel al iepurelui (asta in cultura japoneza nu inseamna lasitate cat inseamna fertilitate, de unde rezulta ca ar putea fi parintele unei lungi generatii de conducatori)
 

– Lady Asaji are dintii innegriti si privirea fixa; acesta nu este un indiciu al posedarii ei de catre spirite demonice, caci innegrirea dintilor se facea in mod obisnuit de catre femeile nobile maritate, iar inexpresivitatea aparenta a trasaturilor fetei este o trimitere clara catre mastile folosite in teatrul Noh, unde prin schimbarea unghiului capului fata de corp, aceeasi masca putea exprima stari sufletesti diferite (vedeti wikipedia).

 Detalii acestea nu fac decat sa acutizeze perceptia noastra asupra personajului ca avand o inima de gheata, impietrirea voita a sensibilitatii fiind prezenta si in varianta originara, prin replicile memorabile ale lui Lady Macbeth catre sotul ei ezitant: “I have given suck, and know/How tender ’tis to love the babe that milks me. I would, while it was smiling in my face, Have plucked my nipple from his boneless gums/and dashed the brains out, had I so sworn/as you have done to this.”
Alte elemente ce denota adaptarea piesei Macbeth culturii japoneze le gasim in existenta muzicii corului si a flautului shinobue, fantoma lui Miki (Banquo) asemanatoare personajului Noh Chūjō (ce se intoarce sa il bantuie pe Washizu) precum si in prezenta vrajitoarei de tip Yamanba (demon feminin canibal din munti, tot o masca Noh).

Din ecourile tragediei shakespeariene, viziunea lui Kurosawa deschide noi perspective asupra conditiei umane. Scopul articolului meu viitor este o analiza comparata Kurosawa/Shakespeare a modului in care trasaturile morale ale personajelor influenteaza alegerile pe care acestea le fac, atunci cand sunt puse in situatii neobisnuite pe care nu le pot controla.
Pana atunci, aduc in atentie cantecul vrajitoarei din “Kumonosu Jo”, ca “food for thought”:

Strange is the world
Why should men
Receive life in this world?
Men’s lives are as meaningless
As the lives of insects
The terrible folly
Of such suffering
A man lives but
As briefly as a flower
Destined all too soon
To decay into the stink of flesh
Humanity strives
All its days
To sear its own flesh
In the flames of base desire
Exposing itself
To Fate’s Five Calamities
Heaping karma upon karma
All that awaits Man
At the end
Of his travails
Is the stench of rotting flesh
That will yet blossom into flower
Its foul odor rendered
Into sweet perfume
Oh, fascinating
The life of Man
Oh, fascinating


1 comentariu so far
Lasă un comentariu

Trebuie spus ca acest articol imi aduce aminte de o anume reactie, ce am avut-o fata de literatura nipona, undeva intr-o librarie…, la un moment dat…

Comentariu de romeo




Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s



%d blogeri au apreciat asta: